Note April 2001. A Romanian colleague points out that the following
translation shows variance from the original english text of this paper.
You can compare with the original at http://home.snafu.de/mjm/miercurea.html
Translation by Ovidiu Dressler odressler@hotmail.com
INTRODUCERE
În majoritatea sistemelor de guvernare, cetatenilor li se permite sa participe la decizia politica o data la câtiva ani, politicienii fiind la distanta de electorii lor. Incompetenta politicienilor, coruptia si mituirea nu sunt fenomene rare si o serie de decizii vitale sunt luate în spatele usilor închise. În unele tari introducerea dreptului cetatenilor de a initia legi si referendumuri, de a fi consultati privitor la diverse decizii (cu caracter local si de importanta mai mica) a reusit în destul de mica masura sa compenseze aceste defecte ale democratiei "reprezentative".
Idealul ca toti membrii unei comunitati sau a unui "polis" sa aibe posibilitatea de a participa la luarea în comun a deciziilor a fost deseori respins ca fiind nepractic (îndeosebi atunci când este vorba de populatii mari, dar si pentru alte motive). O "întrunire a întregului oras" pentru Moscova sau pentru New York, ar fi greu de conceput. Cu ajutorul tehnologiei moderne este teoretic posibil sa permiti tuturor cetatenilor sa se informeze despre problemele de interes public si sa voteze electronic. Acesta este un vis aparut înca din primele zile ale dezvoltarii telecomunicatiilor, iar realizarea lui a fost propusa în detaliu (a se vedea Bertold Brecht; Etzioni 1972). Pentru cetatean, sistemul modern de comunicatii, în special retelele de computere cum ar fi Internet-ul, au dus la o larga crestere a vitezei si volumului comunicatiilor, precum si a accesului la informatie. Grupurile de discutii de pe internet (Usenet) precum si World Wide Web-ul prezinta o cantitate mare de informatii si analize politice. Exista multe discutii "on- si off-line" despre sansele tehnologiei informatiei de a mari si îmbunatati participarea cetatenilor la viata politica, care datorita noului mediu electronic poate capata forme noi si surprinzatoare (Planet 1996, Macpherson 1997a, Welzel 1998).
În acest articol ma voi referi în special asupra potentialului reformator asupra democratiilor "bogate", de tip occidental.
Pentru început o remarca privitoare la premisele de la care se porneste. Autorul împartaseste viziunea ca, în toate tarile contemporane si în toate sistemele de guvernare, îmbunatatirea calitatii deciziei colective si a implementarii politice a acesteia (modului de functionare a guvernului) este posibila si dezirabila.
PARTICIPAREA CETATENILOR SI ICT ÎN CONTEXTUL DEZBATERII ASUPRA SISTEMELOR DEMOCRATICE
O descriere si evaluare a participarii cetatenilor si a noilor mediilor
de comunicatie electronice, trebuie dupa opinia mea sa se plaseze în
contextul dezbaterii asupra sistemelor democratice în general. (Multe
dintre controversele acestei dezbateri sunt vechi si foarte vechi, unele
dintre ele fiind re-activate datorita dezvoltarii tehnologiei informatiei).
În primul rând tensiunea între democratia reprezentativa
si cea directa. As prefera sa utilizez termenul "democratie prin delegare":
delegatii grupurilor alese îsi pot reprezenta electoratul mai bine
sau mai rau.
S-a presupus deseori ca în grupurile sociale care sunt sau devin
mai mari decât un sat sau un oras mic este nepractic, ineficient
si nefezabil sau chiar imposibil sa se proiecteze si sa fie facut operational
un sistem în care orice persoana sa aiba dreptul de a participa la
luarea deciziilor asupra problemelor de interes public, cum ar fi politica,
legi, implementarea unor decizii. Înaintea aparitiei ICT aceste argumente
împotriva democratiei participative pareau mai convingatoare, în
special pentru comunitatile mari cum ar fi orasele sau statele. Fara a
dori sa aprofundam controversa democratie directa - democratie prin delegare,
va ofer urmatoarea varianta. (Nota: Fara îndoiala exista "planuri
ascunse" în spatele afirmatiilor diversilor sustinatori. De exemplu,
politicienii ce sustin inovatiile presupun ca votul electronic si comunicarea
mai usoara cu alegatorii îi vor ajuta sa câstige mai usor mai
multe voturi pentru propria lor campanie electorala. Ceilalti, oponentii
inovatiei, s-ar putea sa se teama pentru autonomia deciziilor lor sau ca
greselile lor ar putea fi scoase la iveala.
Organizatiile ce fac lobby, politicienii populisti sau miscarile politice
ar putea crede ca e mai usor sa convinga un public larg sa le sustina cauzele,
daca ar fi împuternicite formal printr-o forma directa de democratie,
decât sa convinga parlamentari sau ministere ale guvernului.)
Modelul de democratie prin delegare predomina evident deocamdata. Se pare ca elitele si publicul, în multe tari, sustin chiar inconstient, modelul "reprezentativ" ca pe unica forma de democratie posibila. Care ar fi explicatia ? Deseori sistemele reprezentative de guvernare reprezinta continuarea directa sau indirecta a monopolurilor asupra puterii, ce au aparut initial (uneori cu secole în urma dar în unele cazuri destul de recent) prin violenta, razboi si cucerire, coruptie, sarlatanii, tradare sau ereditate (ex. monarhiile si aristocratiile, juntele de diferite tipuri, conducerea unor partide revolutionare). Pare aparea natural, ca acestea s-au îndepartat putin de diferitele tipuri de dictatura, si probabil luptând pentru mai multa libertate si justitie, acestea au început sa sustina un "nou" sistem în care liderii pot fi respinsi sau înlocuiti din când în când prin vot popular. Cu toate acestea multe dintre vechile institutii si ierarhii, deobicei patriarhale, au fost în continuare preluate si acceptate. Privite în mod critic, deoarece parlamentele sunt deseori lipsite de putere, sistemul partinic modern poate fi privit ca o forma de guvernare în care poporului i se permite sa aleaga un regim format efectiv din câteva duzini de oameni sau chiar mai putin, câtiva lideri proeminenti (sau, în tarile în care sistemul parlamentar functioneaza bine, poate câteva sute de lideri). Fiind ales, acest "regim" este deseori criticat ca fiind principalul responsabil pentru "anturajul" sau (în prezent acesta fiind reprezentat de puternice lobby-uri financiare, industriale si uneori religioase) alegatorul neavând practic nici un cuvânt de spus, nici un contact real cu guvernul, parlamentul sau executivul pe parcursul legislaturilor (în decursul carora se presupune ca se iau decizii colective) în intervalul dintre alegeri. (Pentru o perspectiva istorica asupra sistemelor democratice moderne a se vedea, privitor la Marea Britanie, Ascherson 1994, iar referitor la Statele Unite ale Americii, Costello 1996.)
Descrierea mea de mai sus a fost realizata într-un mod "polarizat" în scopul unei mai bune ilustrari. De exemplu, nu a fost adus în discutie efectul partial de mediere si contrabalansare al organizatiilor catre care sunt delegate interesele anumitor sectoare ale comunitatii (ex. sindicatele), lobby-urile specializate (ex. grupuri pentru protectia mediului; împotriva armelor) si elementele de democratie directa existente (ex. referendumurile). Las cititorul sa judece în ce masura descrierea facuta reflecta propria lui experienta.
REFORMA INTRA-GUVERNAMENTALA SI PARLAMENTARA; RELATIA DINTRE LEGISLATIV SI EXECUTIV; INFORMATIZAREA GUVERNULUI SI ADMINISTRATIEI SI IMPLICATIILE ACESTORA PENTRU CETATEAN
Capacitatea parlamentului de a controla guvernul, si gradul de independenta al deputatilor fata de disciplina de partid (în unele sisteme impusa de membrii cunoscuti sub numele de "biciuri"!) variaza de la tara la tara. Problemele de reforma intra-guvernamentala si parlamentara, si relatiile între legislativ si executiv, nu vor fi tratate exhaustiv în acest articol. E suficient sa spunem ca ICT poate modifica intens modalitatile prin care guvernul actioneaza (van de Donk), si poate deasemeni modifica relatia dintre reprezentantii alesi si administratie, asa cum s-a aratat într-un studiu realizat pe o municipalitate finlandeza (Asunmaa 1996). Deasemeni, "informatizarea" guvernului si administratiei are implicatii considerabile asupra cetatenilor care sunt "consumatori" si "proprietari" ai acestor organizatii. Ar putea aparea astfel unele beneficii pentru cetateni în ce priveste contactul cu delegatii, oficialii si unele forme de informare publica. Vor aparea deasemeni dificultati crescute pentru "outsideri" (cea mai mare parte a cetatenilor) datorita complexitatii crescânde a informatiei si a sistemelor de tehnologie a informatiei utilizate pentru a o stoca si utiliza. "Coridoarele puterii" (din titlul unei bine cunoscute carti de C.P.Snow), deja închise pentru ochii si urechile majoritatii cetatenilor, poate chiar "kafkiene", devin tot mai mult "virtuale". Deasemeni, aceasta informatizare a guvernului si administratiei publice (fara a mentiona participarea informatiei private si "corporate") va face controlul si manipularea cetatenilor si populatiilor potential mult mai usoara. Exista pericolul "omului de sticla" si a sistemului "Orwell în Atena" (van de Donk 1995). Aceste titluri de carte cu rezonante epigramatice subliniaza beneficiile dar si pericolele pe care le poate prezenta pentru libertate si democratie introducerea tehnologiei informatiei.
DEMOCRATIA DIRECTA SI EFECTELE POTENTIALE ALE ICT
Elemente de democratie directa au fost deja introduse în practica. Vom prezenta aici doar niste scurte comentarii asupra acestora. Dreptul cetatenilor de a propune legi în parlamente, de a initia si lua parte la referendumuri pe teme de interes local sau national, de a fi consultate asupra planningului comunitar etc. variaza mult de la o tara la alta. E suficient sa spunem ca daca ar exista practica de a organiza referendumuri ar fi relativ usoara introducerea sistemului de votare electronic si, dupa parerea mea si mai important, ar exista posibilitatea de a îmbogati procesul de informare, discutie si deliberare privitor la tema în discutie, în perioada premergatoare votarii referendumului.
De notat faptul ca în general se încearca împiedicarea realizarii de referendumuri, sau ca acestea sunt acceptate doar atunci când sunt organizate de grupul aflat la putere. Consultarea constituentilor a fost în general posibila în grupuri mici de ex. sate, orase, mici districte, si deseori limitata la teme minore (de ex. problemele financiare si cele legate de taxe pot fi excluse). Deasemeni referendumurile si rezultatele consultarii populare au de multe ori doar caracter consultativ-orientativ si nu de obligativitate asupra oficialilor sau delegatilor.
De notat faptul ca în Bavaria, Republica Federala Germania, o miscare ce a încercat sa introduca dreptul cetatenilor de a organiza referendumuri a organizat un referendum (deja permis de constitutia bavareza) asupra acestei probleme la nivelul statului federal. O lege permitând comunitatii (orasel, oras, district) sa organizeze referendumuri a fost votata cu succes, împotriva dorintei partidului politic aflat la putere. Pe de alta parte desi în Elvetia exista componente puternice ale democratiei directe, guvernul elvetian a respins de curând propunerea introducerii optiunii de a vota electronic la alegeri si referendumuri. Propunerea a fost respinsa datorita senzatiei ca securitatea identitatii alegatorului nu poate fi garantata. (Comunicare personala, H. Burkert, sursa: NYY International edition August 21, 1996 p.25).
Multe proiecte care încearca sa îmbunatateasca sistemele democratice, incluzând unele din cele la care se face referinta în aceasta prezentare, se refera numai la democratia reprezentativa. Putine lucruri se pot spune împotriva încercarii de a îmbunatati sistemele existente. ICT pare sa ofere cetatenilor sansa de a începe sa îsi asume mai multe responsabilitati privitor la deciziile colective, reducând astfel necesitatea reprezentarii indirecte si permitând luarea deciziilor, fie ele delegate, fie luate direct, pentru a reflecta mai exact vointa alegatorilor. Se poate doar presupune cum vor arata exact noile modele de guvernare. Unele posibilitati se prefigureaza din descrierea, discutia despre, proiecte si modele de participare a cetatenilor, pe care planuiesc sa le mentionez mai târziu.
UNELE EXEMPLE ALE APLICATIILOR ICT IN DEMOCRATIE SI POLITICA
Functiile acestor aplicatii pot fi clasificate dupa cum urmeaza
a) Furnizarea de informatii de catre parlamente, guverne si agentii
publice pentru cetateni, si institutii publice si private.
b) Cresterea interactiunii dintre parlamentari si cetateni.
c) Initiative care au scopul de a promova dezbaterea publica si comunicarea
pe teme de interes general, incluzând aici aplicarea ICT în
vederea participarii cetateanului la guvernare si realizarea democratiei
directe.
Un prim exemplu a) al oferirii de catre parlamente, guverne si agentii publice de informatii destinate cetatenilor si institutiilor private si publice, este THOMAS, sistemul de informare al Congresului USA. Functiile acestui serviciu sunt ilustrate în Figura 1.
FIGURA 1.
Sistemul THOMAS de informare al Congresului USA
Serviciu realizat în spiritul lui Thomas Jefferson, prin intermediul bibliotecii Congresului U.S.A.
* Textul complet al Legislatiei americane
Textul complet al tuturor versiunilor legilor adoptate de Camera si
Senat accesibile la cautarea prin cuvinte cheie.
- textele adoptate la Congresul al 103-lea
- textele adoptate la Congresul al 104-lea
* Textul complet al Registrelor Congresului
Textul complet al înregistrarilor activitatii zilnice a compartimentelor
Camerei si Senatului accesibile la cautarea prin cuvinte cheie.
- Înregistrarile Congresului 103
- Înregistrarile Congresului 104
- Indexul înregistrarilor Congresului 103
- Indexul înregistrarilor Congresului 104
* Sumarul Motiunilor adoptate si statutul (nou aparute)
Rezumate si istoricul legislativ al motiunilor si amendamentelor, accesibile
la cautarea prin cuvinte cheie, indexuri, numarul motiunii/amendamentului,
sponzorul/cosponzorul, sau comisia/subcomisia.
- Rezumatul motiunilor si starea pentru Congresul 104
* Legislatia "fierbinte"
Motiunile importante tratate la Congresul al 104-lea asa cum au fost
selectate de analistii aflati în Serviciul de Cercetare al Congresului.
- Motiunile importante dupa tematica
- Motiunile importante dupa numele lor popular si / sau titlul scurt
- Motiunile importante dupa numar / tip
- Motiunile importante transformate în legi
- Motiunile importante aflate în atentia Congresului pe saptamâna
în curs.
* Constitutia Statelor Unite
Textul complet al Constitutiei si amendamentelor sale, accesibile la
cautarea pe cuvinte cheie.
* Cum se construiesc legile noastre ? Edward F. Willett, Jr., Consiliul
pentru revizuirea legilor al Camerei
O explicatie a modului de realizare a legilor de la originea propunerii
legislative pâna la publicarea legii adoptate.
* Camera Reprezentantilor U.S.
Serviciul "World Wide Web" (hipertext) al Camerei, Serviciul Gopher,
Directorul adreselor de e-mail al membrilor Camerei, si departamentul de
Audit al Camerei Reprezentantilor (Oficiul Inspectorului General al Declaratiilor
Financiare si Rapoartelor de Performanta).
* Senatul U.S.
Serviciul "World Wide Web" al Senatului, Gopherul Senatului, si Directorul
adreselor de e-mail al membrilor Senatului
* C-SPAN (Reteaua Cablu-Satelit de difuzare a informatiilor cu caracter
public)
Gopherul C-SPAN ofera scheme de program, informatii despre Congres,
Rapoarte FEC, informatii ale Curtii Supreme si documente istorice ale guvernelor.
Serverul de Web al C-SPAN ofera programe si orare ale evenimentelor, Campania
de informare 96, si alte referinte politice.
-----------------------------------------------------------------------
(......)
Aduceri la zi: THOMAS primeste textul dosarelor legislative de câteva
ori pe zi si textul înregistrarilor Congresului o data pe zi atunci
când Congresul se afla în sesiune; dosarele sunt pregatite
si facute disponibile imediat dupa primirea de lor de la Serviciul de Imprimare
al Guvernului.
----------------------------------------------------------------------------
FIGURA 1 (SFÂRSIT)
Exemple de b) Cresterea interactiunii între parlamentari si cetateni
par a fi destul de raspândite în SUA. Multi candidati la functii
publice atât la nivel Statal cât si la nivel Federal au propriile
prezentari pe Internet si adrese de e-mail. Proiectele private si NGO-urile
ofera alegatorilor diverse servicii cu scopul de a ajuta la selectarea
candidatilor în alegeri. Ghidul Online al Alegatorului din
California, fondat în anul 1993, are ca principal scop informarea
si, asa cum îi spune si numele, "educarea" cetatenilor referitor
la problemele strâns legate de alegerile din statul California si
alegerile federale. Citam "Prin oferirea acestui serviciu Ghidul (CVF)
încearca sa mareasca gradul de participare a alegatorilor în
procesul electoral din anul 1994, si la viitoarele alegeri, si sa mareasca
încrederea alegatorilor în capacitatea lor de a alege în
cunostinta de cauza", participând în acelasi timp la dezvoltarea
unui prototip de alegator online ce ar putea fi utilizat sin în alte
tari, state, si comunitati. Ghidul a fost elaborat în asa fel încât
sa poata fi folosit ca program educational în scoli. Sunt explicate
aici probleme relativ simple dar importante cum ar fi înregistrarea
alegatorului si modul de votare. Sunt deasemeni oferite informatii referitoare
la candidati, finantarea campaniilor electorale, teme publice aflate în
discutie (controverse) în alegerile statale si federale, referendumuri
organizate la nivel de stat, candidati pentru alte pozitii oficiale cum
ar fi judecatorii etc.. De exemplu, candidatilor li se cere sa îsi
prezinte biografia si o lista cu calificarile detinute în vederea
obtinerii postului, extrase de presa, declaratii de sustinere din partea
unor persoane sau grupuri, declaratii politice, cuvântari, si în
final detalii asupra posibilitatii de a contacta organizatorii campaniei
electorale pentru informatii suplimentare, sau modalitatea de a participa
ca voluntar la campanie! În Europa, un sit WWW belgian, Cybercrate,
ofera:
- informatii de fond asupra sistemului de guvernare, cu prezentarea
temelor ce au fost dezbatute în parlament, citând din declaratiile
deputatilor asupra problemelor aflate în discutie si aratând
rezultatele votului asupra diverselor motiuni. Unele teme sunt prezentate
din timp, astfel încât cetatenii sa îsi poata prezenta
pozitiile fata de dezbatere înainte de votarea proiectelor respective.
- Legaturi cu grupuri bine definite de cetateni preocupate de tematica
sociala, ecologica si politica.
- Spatiu pentru întruniri "electronice" unde utilizatorii
pot aduce în discutie noi teme, conducînd deseori la dezbateri
active.
Exemple de c) Initiative ce au scopul de a promova dezbaterea publica si comunicarea pe teme de interes general, incluzând aplicatiile tehnologiei informatiei la participarea cetatenilor la guvernare si democratia directa. Cetatenii "obisnuiti" pot declansa initiative politice extrem de usor cu ajutorul ICT. Un mic grup de activisti din California s-a opus unei initiative de reforma a legislatiei asupra imigratiei în 1995. În 3 zile de la punerea în functie a unei liste de e-mail, activistii au reusit sa adune 600 de abonati pentru lista respectiva. În decurs de o saptamâna, lista a crescut la 1000 de abonati, si în 3 saptamâni, s-au organizat 40 de mitinguri în campusurile mai multor colegii din tara. S-a sustinut ca o campanie de lobby extrem de extinsa a reusit întârzierea încheierii unui tratat international, Tratatul Multilateral asupra Investitiilor. (Stiri din Internet: Michael Gurstein <mgurst@ccen.uccb.ns.ca>, Nova Scotia). Utilizând mari retele de calculatoare cum ar fi Intenretul si Usenet, cetatenii pot pune în functie "agore" (terenuri de dezbatere) centrate asupra anumitor teme sau regiuni geografice, legate cu alte surse relevante de informatii (on-line si off-line). Astfel de forumuri pot ajuta participantii sa-si clarifice vederile politice si sa puna în balanta argumentele referitoare la probleme de interes public. Propunerile politice pot rezulta din dezbateri. Un exemplu de "agora" locala este democratia "electronica" din Minnesota, care combina e-mailul cu WWW pentru a realiza un forum public. Regulile dezbaterii, asemanatoare cu "etica retelei", au avut succes în evitarea conflictelor si abuzurilor. Au avut loc discutii serioase pe diverse teme si acestea au condus recent la o initiativa politica organizata (referitoare la cheltuielile publice în domeniul sportului), denuntând ideea ca aceste forumuri ar fi doar "locuri de discutii". Au fost deasemeni organizate primarii electronice, iar candidatii pentru diverse functii si reprezentantii alesi au vizitat aceste locuri pentru a participa la dezbateri on-line cu cetatenii. Cu baza în Germania, o initiativa de reforma democratica care utilizeaza cu succes tehnologia informatiei este "Mai multa Democratie" (a se vedea adresa URL mai jos). Acest grup încearca, cu oarecare succes, sa promoveze democratia directa cum ar fi propuneri de legi si referendumuri initiate de cetateni. Acest grup conduce un sit WWW informativ si educativ, un server orientat pe grupuri de discutii (unul pentru membri si unul pentru public) si o revista on-line. O campanie de sustinere si protejare a democratiei locale, aratând beneficiile aplicarii tehnologiei comunicatiilor, se desfasoara cu succes în Canada, Toronto. Câteva din principiile de baza sunt (citez) 1. Guvernarea locala apartine si ar trebui sa fie responsabila fata de cetatenii care au ales-o. Legea 103 impune amestecarea oraselor în Metro Toronto, si aceasta opinie trebuie combatuta. 2. Cetatenii ar trebui sa aiba un control democratic asupra educatiei în scolile locale. Legea 104 impune amestecarea conducerii scolilor în Metro Toronto, si pune controlul asupra educatiei locale pâna în anul 2000 în mâinile celor numiti oficial, pavând drumul catre reducerea fondurilor pentru educatie. Datorita acestui fapt trebuie sa ne opunem legii 104. (terminat citatul) E-mail-ul a fost utilizat pentru organizarea si coordonarea eforturilor cetatenilor. Forumurile electronice au ajutat la schimbul de informatii, dezbateri si luarea de decizii. Siturile WWW sunt utilizate pentru a informa si educa cetatenii privitor la temele de interes si asupra modului prin care acestia pot organiza reforme democratice. Guvernul îsi asuma aceasta campanie cu seriozitate ! Participarea îmbunatatita si pe termen lung a cetatenilor, la conducerea politica a Toronto-ului poate conduce la acumularea de experienta în acest domeniu si realizarea unor modele de urmat. Potentialele dezvoltari ulterioare ale participarii cetatenilor la dezbaterea politica au fost discutate si în alte articole (Macpherson 1997a si 1997b, sectiunile 4.6, 4.7 si 5.5; Welzel 1998). A se vedea mai jos si VIITOARE PROIECTE DE DEMOCRATIE ON-LINE.
CONCLUZII
Ce s-ar putea prezice referitor la viitoarea participare a cetatenilor la guvernare ?
Tehnologiile de informare si comunicare ar putea contribui dupa cum
urmeaza:
- ajutând la alertarea si informarea publicului referitor la
temele aflat în dezbatere si legile corespunzatoare acestora, facilitând
deasemeni dezbaterea (de ex. cetatenii s-ar putea afla într-o pozitie
mai buna putând sa intervina pe lânga deputatul lor înainte
ca un proiect sa ajunga la vot)
- îmbunatatind gradul de cunoastere al candidatilor pentru parlament
si alte slujbe publice, de ex. prin cunoasterea pregatirii profesionale
a acestora si capacitatii lor de a satisface cerintele postului ocupat,
prin cunoasterea gradului de îndeplinire al promisiunilor electorale
anterioare, date asupra finantarii campaniei electorale, care sunt grupurile
de interese pe care acestia le reprezinta (ex. de afaceri, religioase,
protectia mediului, partide politice).
- Permitând alegatorului sa voteze mai informat si mai critic.
- Permitând cetateanului sa participe mai usor în intervalul
dintre alegeri la dezbaterea publica, sa intervina scriind catre ziare
etc., chiar sa înceapa campanii cu scopul de a influenta opinia publica
si deciziile parlamentare si de a monitoriza promisiunile electorale.
- Ajutând membrii partidelor politice sa judece mai bine performantele
propriilor lor delegati si candidati pentru functii publice
- Încurajând si ajutând cetatenii sa devina pro-activi.
Formele de exprimare putând fi: facând lobby pentru deputati,
slujbasi publici si întreprinderi comerciale; informând si
educându-i pe altii, publicând pe WWW; apeluri morale; proteste
si miscari sociale, organizatii "non-guvernamentale"; declansând
referendumuri sau initiative legislative ale cetatenilor; promovând
reformarea si reînnoirea democratiei însasi
Usurinta comunicatiei si accesul la informatie acum si în viitorul
apropiat i-a facut pe unii observatori sa prezica aparitia unei noi arene
sau "agore" publice ajutând colectivitatea în procesul de luare
a deciziilor. Pe parcursul urmatoarelor câtorva decade evolutiile
ar putea fi urmatoarele:
- o ghidare mai strânsa a actiunilor deputatilor si guvernelor
de catre vointa publica, în special în perioadele legislative
dintre alegeri - consultati "Un partid politic ghidat de constituenti ?"
(Macpherson 1997b - a se vedea sectiunile 3.4. si 3.5).
- luarea directa a deciziilor de catre cetateni (cel putin asupra anumitor
subiecte). Transfomarea gradata a democratiei reprezentative "prin delegare"
într-un proces cu mai multa deliberare si mai multa implicare din
partea cetatenilor.
- Votul electronic (a) pentru a selecta candidatii în alegeri
(b) asupra legilor si temelor de interes public, cu luarea directa a deciziilor
de catre constituenti asupra anumitor subiecte.
Bineînteles, modificarea profunda a sistemelor prezente de guvernare nu ar trebui sa survina cu o viteza prea mare ceea ce dealtfel este si improbabil. Cu toate acestea multi cetateni doresc o participare mai activa în problemele ce le afecteaza în mare masura vietile si viitorul. Tehnologia informatiei poate ajuta în acest sens, desi exista si o serie de alti factori importanti ce intervin.
Referinte:
Ascherson, N. Jurnal on-line. Guvernarea locala si mitul suveranitatii.
Charter88. 1994 http://www.gn.apc.org/charter88/pubs/sovlecs/aschersn.html
Asunmaa P.: Mesaj e-mail catre forumul Internet. Pentti Asunmaa
<kupeas@uta.fi>/ Subiect: Proiectele IS pentru orasele mici To:
el-democracy@www.ispo.cec.be Date: Mon, 22 Jan 1996 22:05:12 +0200
(EET)/
Archived at http://www.ispo.cec.be/
Costello J. Spre o noua politica. Eseu publicat într-un forum
electronic
pa-comnet@smart1.svi.org 19 Nov 1996. Essay available from joec@cts.com
(Joe Costello), madavis@deliberate.com (Marilyn Davis), mjm@berlin.snafu.de
(Michael Macpherson)
Etzioni A. Minerva: Primaria electronica. Policy Sciences 3, pp.457-474, 1972.
Macpherson M.J. Open Forum: Cetatenii Rezolva 1997a. Articol on-line
http://www.snafu.de/~mjm/prop2.html
Auf Deutsch/in german http://www.snafu.de/~mjm/offenes-forum.html
Macpherson M. Participarea cetateanului la politica si noile sisteme
de comunicatie. Psichologia Política, No.14 (May) 1997b, 77-119.
Available in english as: Citizen participation in politics and the
new
communication media. http://www.snafu.de/~mjm/CP/cp.html
Pl@net: das Internet Magazine http://www.zdnet.de Virtuelle Politik.
(Four
articles in German on politics, social action and "cyberspace"/Internet.)
Volume 9, pages 24-41, September 1996
van de Donk W.B.H.J., Snellen I.Th.M. and P.W. Tops (Eds) Orwell in
Athens.
O perspectiva asupra informatizarii si democratiei. IOS Press New
York/Amsterdam 1995
Welzel, Christian. Repräsentation alleine reicht nicht mehr.
Sachabstimmungen in einer Theorie der interaktiven Demokratie. In:
Schneider-Wilkes, Rainer (Hrsg.). Demokratien in Gefahr? Zum Zustand
der
deutschen Republik. Westfälisches Dampfboot 1998 ISBN 3-89691-422-7
URLs (Internet universal resource locations):
California Online Voter Guide http://www.calvoter.org/
Cybercrate, Belgium http://www.axismundi.org/cybercrate
Mehr Demokratie, Federal Republic of Germany http://www.mehr-demokratie.de
Minnesota e-democracy http://freenet.msp.mn.us/govt/e-democracy
ALTE PROIECTE DE DEMOCRATIE ON-LINE
Britain http://www.democracy.org.uk/France http://www.globenet.org/vecam
Netherlands http://www.xs4all.nl/~roesderz/english/
Sweden http://www.ltdalarna.se
Switzerland http://www.politics.ch Contact: Andreas B. Bucher e-mail
andreas.bucher@tamedia.ch
STUDII INTEGRALE: citizen, society, polity
http://www.snafu.de/~mjm/init.html
Democr@cy Forum http://www.gotzespace.dk/democracy/
Korea http://forum.nca.or.kr/edem/index.htm
Peru http://www.protelsa.com.pe/kybernesis/
GOVNEWS http://www.govnews.org/govnews/govnews.html
TAN+N Teledemocracy Action News and Network http://www.auburn.edu/tann
______________________________________________________________________
integral studies home page | website contents | integral studies background | psycho-social and medical research | fund appeal